| A1 | Abreziune | Uzură de suprafaţă datorită acţiunii mecanice între solide |
| A2 | Absorbţie | Fenomen fizic prin care un corp lichid sau solid încorporează prin difuzie din afară o substanţă oarecare |
| A3 | Capacitatea de absorbţia apei | Este o caracteristică a maselor ceramice în funcţie de care se face şi clasificarea lor (a se vedea la C8) |
| A4 | Aciditate | Grad de concentraţie de ioni de hidrogen sau cantitatea totală de acid dintr-o soluţie. A se vedea indicele de aciditate a glazurilor |
| A5 | Acid boric | Substanţă cu formula B2O3 * 3H2O care se utilizează la glazuri şi frite |
| A6 | Acoperire decorativă | Strat care înbunătăţeşte aspectul exterior şi calitatea suprafeţei unui produs, angobă sau decor. |
| A7 | Acord masă glazură | Relaţia de tensiune între masa şi glazura unui produs ceramic ars |
| A8 | Aderenţă | Forţa care menţine alăturate două corpuri aflate în contact |
| A9 | Aerograf | Dispozitive folosite pentru aplicarea colorantului ceramic pe produs prin pulverizare |
| A10 | Agat | Mineral natural pe bază SiO2. Se utilizează de exemplu pentru realizarea mojarelor (moriţe) de laborator |
| A11 | Agent de dispersie | Substanţă care ajută la realizarea suspensiilor ceramice în sensul răspândirii particulelor. Ex. Na2Co3, poliacrilaţi, polifosfaţi |
| A12 | Agent de susţinere | Substanţe care împiedică sedimentarea suspensiilor ceramice, de ex: săruri mono, bi şi trivalenţi , derivaţi poliaminici |
| A13 | Agent de demulare | Substanţe care uşurează scoaterea din formă a produsului fasonat, ex. Soluţie de săpun, de zahăr, etc. |
| A14 | Aglomerat | Material adăugat unei materii granulare neplastice pentru a-i conferi aptitudini la fasonare sim. Liant) |
| A15 | Aglomerare | Obţinerea unor aglomerate din pulberi prin sinterizarea în vederea înbunătăţirii proprietăţilor tehnologice ca: fluiditate, capacitatea de presare |
| A16 | Albastru de metilen | Indicator chimic utilizat la analize |
| A17 | Albit | Feldspat de natriu având formula Na2O*Al2O3*6Sio2 |
| A18 | Alcalinitate | Calitatea unei substanţe de a fii alcalină; grad de saturaţie cu alcalii unei soluţii |
| A19 | Alimentator | Este o instalaţie (dispozitiv) pentru aprovizionarea utilajelor sau pentru introducerea materialelor ceramice în lucru, ex.: alimentator cu cupă, tip bandă, cu pistol de melc, prin vibraţie |
| A20 | Alumină | Sesquiexid de alumină (Al2O3). Se găseşte sub următoarele forme: |
| A21 | Aluminosilicaţi | Minerale naturale din clasa silicaţilor în care sunt prezente în acelaşi timp fragmente oxido-silicice şi oxido-alaminice anionice |
| A22 | Alungire relativă | Creşterea relativă a lungimii iniţiale a unei probe care este întinsă. Este o importanţă caracteristică a plasticităţii |
| A23 | Ambalare | Acţiunea de-a împacheta ceva într-un material protector în vederea uşurării manipulării şi a transportului |
| A24 | Amestec | Totalitatea materiilor prime în cantităţile corespunzătoare reţetei de fabricaţie a produsului; sin compoziţie |
| A25 | Amestecare | Operaţie care constă în prepararea unui amestec omogen din doi sau mai mulţi componenţi ca compoziţie chimică şi parametrii geometrici şi sau cu caracteristici fizio-chimice diferite |
| A26 | Anaforeză | Deplasarea particulelor dintr-o soluţie coloidală spre anod sub acţiunea unui curent electric |
| A27 | Analizator | Instrument care serveşte la determinării analitice |
| A28 | Analiză chimică | Determinarea compoziţiei chimice exprimată în oxizi |
| A29 | Analizator de compoziţie granulometrică | Aparat pentru analiza gradului de dispersie al materialelor solide pulverulente. Gradul de dispersie al pulberilor fine se determină cu ajutorul analizei greutăţii specifice iar al celor mijlocii şi mari prin metode granulometrice. Există multe metode care folosesc metode optice prin sedimentare şi electrice, clasificarea prin sitare şi configurare. Ca aparate: de exemplu SEDIGRAPH şi COULTER-COUNTER |
| A30 | Analiză granulometrică | Determinarea fineţii de măcinare |
| A31 | Analiză microscopică | Determinarea componenţilor mineralogice şi unei mese ceramice, cu ajutorul microscopului |
| A32 | Analiza mineralogică | Determinarea compoziţiei mineralogice pe baza observaţiilor efectuate la microscop, aparat cu rază X, etc. |
| A33 | Analiza raţională | Determinarea calitativă a compoziţiei mineralogice probabile , pe bază de determinări chimice |
| A34 | Analiză reologică | Analiza care vizează consistenţa, plasticitatea, respectiv vâscozitatea maselor |
| A35 | Analiza rentgenografică | Stabilirea compoziţiei mineralogice pe baza determinărilor de linii de difracţie la aparate cu raze X |
| A36 | Analiza termodiferenţială DTA | Stabilirea mineralelor constituente pe bază de reacţii endo şi exoterm care au loc în material, într-un anumit interval de temperatură |
| A37 | Analiză termogravimetrică diferenţială DTG | Este o varietate a termogravimetrici în care se înregistreazăviteza de variţie a greutăţii probei în funcţie de procesele fizico-chimice care au loc în ea |
| A38 | Andaluzit | Silicat natural de aluminiu cristalizat cu formula Al2O3*SiO2 |
| A39 | Andruc | tipar de probă la realizarea decalcomaniilor |
| A40 | Angobă | Masă ceramică alcătuită din argilă sau caolinuri superioare care serveşte la acoperirea în strat subţire a produselor ceramice înainte de ardere pentru a le masca culoarea naturală |
| A41 | Anizotrop | Corp care nu are aceleaşi proprietăţi fizice în toate direcţiile |
| A42 | Anortit | Feldspat plagioclaz ce calciu cu aspect cenuşiu sticlos, întâlnit în rocile erutive , bazice şi în unele sisturi cristaline |
| A43 | Anrobare | Amestecarea unui material granular cu un liant |
| A44 | Antispumant | Substanţă care distruge spumele |
| A45 | Apă de contracţie | Apă cuprinsă în materialul ceramicm, care se evaporă în timpul uscării şi determină contracţia produsului |
| A46 | Apă de fasonare | Cantitatea de apă necesară pentru a da masei ceramice consistenţa optimă pentru fasonarea produsului. |
| A47 | Apă de cristalizare | Apă care intră în compoziţia cristalo-hidraţilor. Poate fi legată în mod diferit şi poate îndeplinii funcţii diferite. Eliminarea apei de cristalizare conduce general la distrugerea reţelei cristaline a cristalohidratului fără descompunerea substanţei însăşi. |
| A48 | Aplicare toartă | Este o etapă de lucru în procesul tehnologic de realizarea articolelor de menaj |
| A49 | Aptitudine la fasonare | Capacitatea unui material de a se putea fasona datorită plasticităţii sale. Sin. Prelucrabilitate |
| A50 | Ardere | Tratamentul termic la care sunt supuse produsele ceramice pentru a căpăta rezistenţă mecanică şi alte caracteristice necesare utilizării lor în practică |
| A51 | Ardere biscuit | Este o ardere în care produsul ceramic dobândeşte o rezistenţă mecanică destul de bună |
| A52 | Ardere insuficientă | Ardere în care temperatura finală sau durata de ardere nu au fost suficiene pentru a imprima produsului caracteristicile necesare |
| A53 | Ardere glazură | Este a 2-a ardere a produselor de ceramică fină pentru definitivarea ciobului |
| A54 | Ardere într-o singură fază | Sin. Monoardere |
| A55 | Ardere decor | A 3-a erdere a poduselor de ceramică fină pentru fixarea decorului pe produs |
| A56 | Areometru | Aparat dispozitiv) care serveşte la determinarea densităţii unui lichid sau a concentraţiei unei soluţii |
| A57 | Argilă | Rocă sedimentară pelitică constituită dintr-un amestec de silicaţi de alumini hidrataţi subst. argiloase) şi care mai conţin geluri, minerale alterate sau nealterate ca mica, feldspat, cuarţ, oxizi de fier sau alţi componenţi minerali, precum şi substanţe organice. În general este plastică. Sinonim.Lut |
| A58 | Argilă plastică | Argilă cu indice de plasticitate mare, care se foloseşte pentru aglomerarea granulelor |
| A59 | Argilă primară | Argilă care se află chiar în înbrăcământul în care s-a format |
| A60 | Argilă refractară | Argilă cu rezistenţă piroscopică de min 1500 C° |
| A61 | Argilă secundară | Argilă în depozit, realizat prin transportul acesteia în afara zăcământului de formare |
| A62 | Argilă sistoasă | Sendiment argilos dur cu textură foioasă |
| A63 | Articole decorative | Produse vitrifiate albe sau colorate, translucide, la grosimea de 2,5 mm sau la porţelan fosfatic la grosimea de 3 mm, absorbţia apei 0,2 %, gradul de alb 62% la porţelan fosfatic 75%. Ex. Vaze, platouri, coşuleţe. |
| A64 | Articole de menaj | Produse realizate din mase ceramice ca porţelanul, faianţa, gresie, într-o gamă largă şi utilizată în menaj – pot fi plate, cave, mici, mijlocii şi mari |
| A65 | Arzător | Dispozitiv care serveşte la amestecarea cu aer a combustibililor în scopul arderii |
| A66 | Asambla | A reuni mai multe piese pentru a realiza un set, un serviciu sau a realiza un bibelou |
| A67 | Asimetrie | Este un defect de formă |
| A68 | Asortiment | Totalitatea mărfurilor sau produselor de aceeaşi categorie dar de diferite forme, calităţi |
| A69 | Aspect | Înfăţişarea unui produs |
| A70 | Asperitate | Proprietatea de a fi aspră sau proeminenţă pe suprafaţa produsului |
| A71 | Atmosferă de ardere | Atmosfera artificială, cu anumită compoziţie, produsă în cuptor pentru a realiza modul de ardere indicat în procesul tehnologic |
| A72 | Atmosferă neutră | Atmosferă în care cantitatea de oxigen care se întroduce în cuptor corespunde ce cea stochiometric pentru arderea complectă a combustibilului |
| A73 | Atmosferă oxidantă | Atmosferă în care cantitatea de oxigen din cuptor este mai mare decât cea necesară stoechiometric pentru arderea combustibilului exces de oxigen) |
| A74 | Atmosferă reducătoare | Atmosferă în care cantitatea de oxigen din cuptor este insuficient pentru arderea integrală a combustibilului, gazele rezultate de la ardere conţin CO |
| A75 | Atomizor | Utilaj folosit pentru deshidratare prin pulverizare într-un curent de aer cald |
| A76 | Attriter | Aparat pentru mărunţirea mecanică a pulberilor prin acţiunea de frecare şi impact a unor bile mică a căror frecvenţă maximă de şoc între ele şi pereţii camerei de lucru este asigurată de un agitator vertical. Se utilizează la măcinarea coloranţilor ceramici. |
| A77 | Aur | Metal-preţios de culoarea galbenă strălucitoare; se utilizează la decorarea ceramicii fine sub formă de aur coloidal, mat, aur strălucitor |
| A78 | Autoglazurare | O masă care prin compoziţie şi temperatura de ardere dă un aspect de glazură |
| A79 | Azotaţi | Săruri ale acidului azotic – se utilizează la realizarea coloranţilor ceramici |
| A80 | Agitator | Dispozitiv folosit pentru omogenizarea pastelor şi barbotinelor. Pot fi cu ax orizontal, planetare, cu elice, pendulare, etc. |
| A81 | Alabastru | Varietatea cea mai pură a gipsului, numită si „piatră de ipsos” |
| A82 | Articole ceramice tip jasper | Produse de gresie fină ce conţin peste 50% BaSO4 şi realizate pentru prima dată de englezul J.Wedgwood |
| B1 | Babosil | Denumire comercială pentru o frită de glazură; denumirea provine de la oxizii de bariu, bor şi siliciu pe care o conţine. Formula este: 0,06 K2O 0,05 Na2O 0,125 Al2O32,45 0,43Ba0 0,68B2O3SiO2 |
| B2 | Badeleit | Mineral natular care constă în general din ZrO2 se mai numeşte şi brazilit, întrucăt se găsesc zăcăminte serioase în Brazilia |
| B3 | Balanţă analitică | Este un instrument de laborator folosit la determinarea greutăţii |
| B4 | Barbotină | Suspensie stabilă de argilă sau alte materiale în apă, cu sau fără adaosuri. Poate fi barbotină de masă ceramică sau de glazură. |
| B5 | Baritină | Mineral BASO4 – utilizat ca etalon pentru determinarea gradului de alb, având un grad de alb considerat 100% |
| B6 | Bavură | Material rămas peste profilul normal pe suprafaţa articolelor turnate sau prelucrate. |
| B7 | Bazicitate | Vezi alcalinitate |
| B8 | Bazin de deleiere | Rezervor în care are loc desfacerea în apă a materialelor unui amestec ceramic. |
| B9 | Băşică | Defect |
| B10 | Betonită | Rocă argiloasă foarte plastică, uşor fuzibilă, provenit din alternarea cenuşilor vulcanice. Conţine montnorilonit şi badeleit. |
| B11 | Bibelou | sin. articol decorativ |
| B12 | Bile de măcinare | Sfere din diferite materiale folosite în mori pentru măcinare |
| B13 | Bioxid de siliciu | SiO2 silice) în natură se găseşte liber cuarţ) sau legat silicaţi); este materie primă pentru industria ceramică şi de sticlă |
| B14 | Birefringenţă | Caracteristică optică a cristalelor |
| B15 | Bioxid de mangan | MnO2; oxid al manganului tetravalent are caracter anfoter se utilizează în glazuri şi emailuri |
| B16 | Bioxid de staniu | SnO2 – compus al oxigenului cu staniul; se cunoaşte şi oxidul de staniu inferior SnO întălnit în natură sub forma mineralului casiterit; se utilizează în glazuri şi coloranţi ceramici |
| B20 | Bulă | Defect de suprafaţă |
| B21 | Buncăr | Construcţie specială folosită pentru depozitarea pe timp scurt a materialelor granulare, pulverulente sau formate din bulgări |
| B22 | Burete | Material spongios utilizat la retuşare |
| C1 | Calcar | Varietate naturală a carbonatului de calciu, foarte răspăndită; sin.piatră de var şi carbonat de calciu |
| C2 | Calcinare | Tratament termic care produce o modificare fizică sau chimică în amestecul de substanţe supus acestei operaţii |
| C3 | Calcedonie | Varietate fibroasă criptocristalină a silicei. Se utilizează pentru mojare, tambure şi corpuri de măcinare ale diferitelor mori |
| C4 | Calup | Pastă ceramică ce se evacuează din vacum presă |
| C5 | Calcit | CaCo3 – rocă constituită în cea mai mare parte din carbonat de calciu cristalizat |
| C6 | Caolin | Aluminosilicat natural cu compoziţie variabilă, produsul alterării silicaţilor naturali sub acţiunea agenţilor atmosferici – este constituit mai ales din caolinit. Se utilizează la mase şi glazuri. |
| C7 | Caolinit | Tip reprezentativ de mineral argilos din grupa AL2O3.2SiO2.2H2O |
| C8 | Capacitatea de absorbţie | Cantitatea de apă pe care o poate absorbi un produs poros se exprimă în % din masa corpului uscat |
| C9 | Capacitate de fluidizare | Proprietate barbotinelor de a – şi micşora văscozitatea |
| C10 | Capacitate de fasonare | Proprietatea unui semifabricat de a –şi menţine forma într-un interval stabilit al porozităţii. Depinde de compoziţia granulometrică, de natura materialelor de starea suprafeţei, de forma particulelor |
| C11 | Capacitatea de presare | Proprietatea unei pulberi de a forma un produs presat sub acţiunea unei anumite presiuni |
| C12 | Capacitatea de schimb ionic | Este o caracteristică a mineralolor argiloase şi are valori diferite, de ex:
|
| C13 | Capacitatea de umflare | Proprietatea unor minerale argiloase de exe.montmorilonitul de a se umfla datorită structurii sale |
| C14 | Capsulă | Auxiliar de ardere din material refractar pentru protejarea produselor |
| C15 | Casetă | Auxiliar de ardere din material refractar pentru protejarea produselor |
| C16 | Carbonat de potasiu | Utilizat ca fondant K2CO3; sin.potasă |
| C17 | Carbonaţi | Săruri ale acidului carbonic, sărurile de K, Ca, Na se utilizează în reţetele de masă, glazuri şi coloranţi ceramici |
| C18 | CMC sau carboximetil-celuloză | Substanţă macromeleculară care se dizolvă coloidal în apă. Este un coloid de protecţie, gelifiant, stabilizează spuma |
| C19 | Carborundum | Denumirea comercială a carburii de siliciu, se utilizează ca abraziv |
| C20 | Carbură de siliciu | SiC.-este un compus cu duritate ridicată, fuzibilitate mare, se utilizează ca material refractar, ca piese abrazive, etc. |
| C21 | Căptuşeală refractară | Zidăria refractară a cuptoarelor care vine în contact cu mediul de temperatură înaltă |
| C22 | Cataforeză | Este mişcarea particulelor coloidale în câmpul electric. Este principiul care stă la baza unificării caolinurilor prin aşa numita electroosmoză |
| C23 | Centrifugă | Utilaj care funcţionează pe baza principiului forţei centrifuge – se utilizează şi în industria ceramică la prepararea materiilor prime separatoare şi în laborator |
| C24 | Ceramică | Material policlistalin consolidat pe bază de compuşi ai nemetalelor din grupele III-VI ale sistemului periodic al elementelor unul cu altul; obţinut prin procese tehnologice care asigură un transfer de masă care duce la legarea componenţilor; o clasificare poate fi: ceramică tradiţională şi modernă sau altă definiţie o clasă vastă de materiale cu cele mai variate proprietăţi fizice şi chimice |
| C25 | Ceramică decorativă | Produse din ceramică, cele mai adesea pentru menaj, cărora în scopul înfrumuseţăriilor, li se conferă o formă artistică, iar suprafaţa lor în serie de cazuri este finisată cu acoperiri decorative |
| C26 | Ceramică fină | Produse obţinute prin arderea unui amestec format din coarţ, feldspat, caolin având o textură fină |
| C27 | Ceramică poroasă | Produse permeabile, obţinute din argile, caolinuri, coarţ, calcar, dolomită, feldspat, acoperite cu glazuri transparente, mate, albe, colorate, etc. sin.majolică, faianţă |
| C28 | Ceramică semivitrifiată | Produse semipermeabile, compacte, opace, cu rezistenţă mecanică şi chimică bună, de culoare albă, colorate natural sau artificial, obţinute din argile, caolinuri, coarţ, feldspat şi glazurate Temperatură de ardere: 1150 – 1250 C0 Absobţia apei 1- 4 % sin.vitrus |
| C29 | Ceramică vitrifiată | Produse numite şi porţelanuri, sunt impermeabile opace sau translucide, compacte, albe sau colorate artificial, obţinute din caolinuri, argile, nisip, feldspat, etc. Temperatură de ardere: 1150 – 1450 C0 Absorbţia apei maxim: 1% |
| C30 | Ceramică de menaj | Termen general dat produselor utilizate în menaj, realizate din ceramică, caracterizate prin ciob vitrifiat şi având o porozitate maximă de 0,25% |
| C31 | Ceramică termorezistentă de menaj | Produse cu coeficent de dilatare termică redus, utilizate în menaj |
| C32 | Cenuşă de oase | Oase calcinate ce conţin în esenţă fosfat de calciu; se utilizează la producerea porţelanului fosfatic |
| C33 | Cernese | Sortarea unui material granular în fracţiuni granulometrice cu ajutorul ciururilor, sitelor; sin.ciururire, sitare |
| C34 | Ceramografie | Totalitatea metodelor şi metodologiilor de cercetare a microstructurii ceramicilor legate de compoziţia lor chimică şi de condiţiile de realizare şi de prelucrare; se înţeleg în special metodele de preparare a microsecţiunilor |
| C35 | Ciclu de ardere | Durata totală a operaţiilor care se efectuează la arderea produselor, încărcarea, arderea, descărcarea |
| C36 | Ciob | Bucată, fragment dintr-un obiect de ceramică spart sau denumire dată masei ceramice după arderea a doua |
| C37 | Ciuruire | sin.cernere, sitare |
| C38 | Cântar | Aparat pentru măsurarea gruetăţii sin.balanţă |
| C39 | Clasă de calitate | Criterii de apreciere a calităţii produselor în funcţie de numărul defecte |
| C40 | Cloruri | Săruri ale acidului clorhidric. Clorură de calciu şi de aluminiu se utilizează ca electrolit pentru fluidifiere |
| C41 | Coagulare | Precipitare ireversibilă a unui component dispersat într-un sistem coloidal. Poate fi provocată termic, mecanic, electric, elctrolitic sau radiant |
| C42 | Coajă de ouă | Defect STAS 6748 –81 |
| C43 | Coajă de portocală | Defect STAS 6748 – 81 |
| C44 | Coeficient de permeabilitate a unui corp solid | Mărime care caracterizează dependenţa volumului de gaz sau lichid care trece în unitatea de timp, de diferenţa de presiune de pe el |
| C45 | Coeficient de dilatare termică CDT) | Variaţia relativă a dimensiunilor unui corp la variaţia temperaturii lui un 1 0K Se distinc CDT liniar ) şi volumetric. Experimental „ „ se determină mai ales cu ajutorul dilatometriei |
| C46 | Cojire | Desprinderea unor straturi superficiale datorită fisurilor care se produc la adâncime mică; sin.exfoliere |
| C47 | Colofoniu | Răşină naturală de origine vegetală, cu compoziţie complexă; se foloseşte la prepararea culorilor ceramice |
| C48 | Colergang | Maşină folosită la măcinarea sau amestecarea, formată din tăvălugi care se rotesc pe fundul unui taler fix sau rotativ, plin sau parţial perforat; operaţia de sfărămare se obţine din presarea rolelor asupra materialului de pe taler sin.moară chiliană |
| C49 | Colorimetru | Instrument optic pentru determinarea concentraţiei soluţiilor colorate |
| C50 | Colora | A da o culoare unui obiect cu ajutorul unui colorant |
| C51 | Combustibil | Material care prin ardere dezvoltă căldură şi se foloseşte drept sursă de energie calorică; sunt combustibili solizi, lichizi şi gazoşi |
| C52 | Compactare | Mărirea densităţii unui corp pulverulent sau poros prin presarea sau sinterizare |
| C53 | Compatibilitate | Capacitatea a două sau mai multe materiale de a îndeplini funcţii stabilite, aflându-se în contact nemijlocit sin.acord ciob – glazură |
| C54 | Compoziţie | sin.amestec |
| C55 | Compoziţie granulometrică | Rezulatul analizei granulometrice care indică proporţia de fracţiuni granulometrice dint-un material |
| C56 | Compoziţie mineralogică | Exprimarea compoziţiei unui amestec ceramic în funcţie de constituienţii mineralogici; sin.compoziţie raţională |
| C57 | Comprimare | Deformarea unui materila, semifabricat sau produs sub acţiunea, şi în direcţia unor forţe de comprimare |
| C58 | Con Orton | Indicator piroscopic etalon folosit în SUA |
| C59 | Con Seger | Indicator piroscopic etalon folosit în Europa |
| C60 | Concasare | Prima operaţie de mărunţire(sfărămare) a materialului sub formă de bulgări mari, în urma căreia se obţin granule de peste 30 mm |
| C61 | Consum de materiale | Mărime care caracterizează consumurile de materiale pentru realizarea produselor, una din caracteristicile de eficienţă economică a fabricaţiei lor |
| C62 | Container | Ambalaj sub formă de rame, lăzi, care serveşte la transportul materialelor sau al produselor |
| C63 | Contracţie la ardere | Micşorarea dimensiunilor produselor uscate în timpul arderii lor. Se deosebesc contracţii liniare şi volumice care se exprimă în % din dimensiunea iniţială a epruvetei nearse |
| C64 | Contracţie la uscare | Micşorarea dimensiunilor unui produs ceramic ca o consecinţă a uscării sale. Se exprimă în % faţă de dimensiunile iniţiale ale produsului crud |
| C65 | Contracţie totală | Micşorarea dimensiunilor unui produs ca urmare a uscării şi arderii sale. Se exprimă în % faţă de dimensiunile produsului crud |
| C66 | Cardierit | Silicat dublu de aluminiu şi magneziu 2MgO. 2Al2O3. 5SiO2 |
| C67 | Corindon | Al2O3, oxid de aluminiu cristalin natural. Sin.alumină alfa |
| C68 | Corp de măcinare | Corpuri de formă sferică sau cilindrică care se utilizeză pentru măcinarea materialelor în diferite tipuri de mori |
| C69 | Crăpătură | Discontinuitate apărută în masa produsului ca urmare a unor contracţii, dilatări sau unor forţe exterioare |
| C70 | Cretă | Varietate de calcar poros alb sau uşor colorat, provenită prin acumularea resturilor şi cochiliilor unor animale sau plante marine foarte mici |
| C71 | Creuzet | Ustensilă de laborator folosită în analiza chimică şi în special în analiza cantitativă pentru calcinarea precipitatelor şi cântărirea lor pentru efectuarea unor reacţii la temperaturi înalte |
| C72 | Cristal de stâncă | Cea mai pură varietate de cuarţ sin.cristal de rocă |
| C73 | Cristobalit | Una din formele alopropice ale silicei cristaline; se deosebesc cristobalit alfa, formă stabilă între 1470 – 1713 0C; cristobalit beta, formă stabilă între 180 -270 0C |
| C74 | Cromofor | Grupare de atomi care introdusă în molecula unei substanţe incolore o transformă într-o substanţă colorată, sau cromogen |
| C75 | Cromogen | Combinaţie care conţine în moleculă cromofori |
| C76 | Cuarţ | Formă polimorfă a silicei cristaline SiO2. Se deosebesc: cuarţ alfa stabilă între 573 – 870 0C şi cuarţ beta formă stabilă sub 573 0C |
| C77 | Culoare la ardere | Culoare căpătată la epruvete care la diferite temperaturi caracteristică determinată la caolinuri STAS 232/1-76 |
| C78 | Culori ceramice | Compuşi chimici ai anumitelor metale care reacţioneză la temperaturi înalte cu materiale ceramice. Se compun din colorantul propriu-zis (pigmentul) şi fondantul (frita) care este o sticlă |
| C79 | Cuptor | Instalaţie de încălzire a unui material în vederea transformării sale fizice, chimice, sau fizico-chimic. Există multe tipuri: cuptoare cu funcţionare continuă, şi discontinuă, cu vatră mobilă, tunel, cu role, cu mufă, electrice, etc. |
| C80 | Control tehnic de calitate | Verificarea calităţii semifabricatelor şi a produselor finite |
| C81 | Conveior | Linie mechanizată de turnare sau de uscare |
| C82 | Conimetru | Aparat pentru determinarea conţinutului de praf din aer din gaze arse |
| D1 | Decalcomanie | Este un decor în culori ceramice depus pe o hârtie specială care transferat pe produs şi ars la temperaturi prescrise se fixează pe acestea |
| D2 | Decor | Un elemet care măreşte valoarea estetică a produsului |
| D3 | Decorare | Operaţie de mărire a aspectului estetic al produsului fie prin pictură manuală fie folosind diferite tipuri de decalcomanii sau alte tehnici de decorare |
| D4 | Decor de penetraţie sau de temperatură înaltă | Decor ce se aplică pe glazură arsă şi în timpul arderii la 1200 – 1350 0C decorul penetrează în glazura înmuiată |
| D5 | Decor peste glazură | Decor aplicat peste glazură şi care necesită a 3-a ardere |
| D6 | Decor sub glazură | Decor aplicat pe produsul crud sau biscuitat şi ars odată cu glazura |
| D7 | Decor monocolor | Un decor realizat cu un singur colorant |
| D8 | Decor poliorom | Decorul care se realizează cu mai mulţi coloranţi |
| D9 | Defect | Se va utiliza STAS 6748-81 |
| D10 | Defectoscop cu ultrasunete | Este un aparat de măsură şi control nedestructiv |
| D11 | Deferizare | Operaţie de scoatere a fierului din materiile prime ceramice folosind magneţi |
| D12 | Deformaţia eutectică | Este compoziţia în cadrul unui sistem de 2 sau mai multe componenete care fiind încălzită în anumite condiţii specifice dezvoltă suficientă fază lichidă care poate cauza o deformaţie la o temperatură minimă |
| D13 | Deformarea produsului | Este abaterea de la forma stabilită. Este un defect |
| D14 | Defloculant | Substanţă cu rol fluidifiant adăugată în barbotine, în cantităţi mici, ex. silicat de Na şi carbonaţi |
| D15 | Degresant | Substanţă utilizată pentru degresarea compoziţiilor ceramice, de ex.: ciob de porţelan şi materiale coartitice |
| D16 | Deleiere | Operaţia de desfacere a materialelor ceramice, cu formarea unei barbotine omogene |
| D17 | Densitate | Raportul dintre masa unui corp şi volumul materialului din care este constituit excluzând porii); sin.masă specifică, compactitate |
| D18 | Densitate aparentă | Raportul dintre masa unui produs şi volumul său exterior inclusiv porii) sin.masă specifică aparentă |
| D19 | Densitate în vrac (în grămadă) | Raportul dintre masa materialului în grămadă bulgări, granule, pulbere) şi volumul grămezii inclusiv golurile |
| D20 | Derivatograf | Aparat pentru înregistrarea variaţiei greutăţii unui corp supus încălzirii treptate în anumite medii ambiante |
| D21 | Deshidratare | Este operaţia ce presupune extragerea apei |
| D22 | Desprăfuire | Operaţia de separare şi de eliminare a prafului dintr-un curent de aer sau de gaz în scopul curăţirii acestora sau al recuperării particulelor solide valoroase |
| D23 | Deşeu | Produse date ca rebut de fabricaţie |
| D24 | Determinarea umidităţii | Analiza conţinutului de apă a materiilor prime şi a semifabricatelor |
| D25 | Dezaerare pastă | Operaţie de scoatere a aerului din masele ceramice cu ajutorul presei vacuum |
| D26 | Dezintegrare | Este o operaţie de mărunţire fină |
| D27 | Dezintegrator | Maşină de fărămare a materialelor de duritate mică formată din două discuri prevăzute cu bare metalice, care se învârtesc în sens contrar, întro carcasă metalică |
| D28 | Diagrama de ardere | Reprezintă evolutiei temperaturii în timp, completată cu indicaţii asupra atmosferei de ardere |
| D29 | Diagrama de echilibru sau de fază | Reprezentarea grafică a schimbărilor cristalografice, a comportării la topire, respectiv solidificare a materialelor, a amestecurilor şi soluţiilor solide în condiţii de echilibru chimic |
| D30 | Diagrama de uscare | Reprezentarea grafică a variaţiei temperaturii de uscare în funcţie de timp |
| D31 | Diametrul echivalent a unei particule | Diametrul unor sfere echivalente cu granulele dintr-o masă presupusă omogenă. sin.dimensiunea particulei sau mărimea granulei |
| D32 | Dilatare termică | Proprietatea unui material de a-şi mării dimensiunile în timpul încălzirii. Dilatarea este în funcţie de creşterea de temperatură şi este un fenomen reversibil |
| D33 | Dimensiunea unui produs | Este mărimea lui exprimată prin diametru, înălţime, grosime, volum, suprafaţă |
| D34 | Disc abraziv | Disc din material abraziv utilizat la retuşuri, finisări |
| D35 | Discuire | sin.fasonare prin strunjire |
| D36 | Dolomită | Carbonatul dublu de magneziu şi calciu având formula generală CaCO3. MgCO3 Se utilizează în glazuri |
| D37 | Dozare | Măsurarea cantităţilor de materiale gravimetrică sau volumetrică) care intră în compoziţia unei mase ceramice în conformitate cu reţeta propusă |
| D38 | Dozator | Dispozitiv care efectuează operaţia de dozare; poate fi cu taler, elicoidal, cu bandă, cu cântar, etc. |
| D39 | Duritatea la zgâriere | Se determină la glazuri cu ajutorul diamantului sau cu materialele din scara MOSH |
| D40 | DIN | Deutsche Industrie Normen adică norme germane |
| E1 | Electrocar | Cărucior autopropulsat acţionat de un motor electric alimentat de la o baterie de acumulatoare proprie folosit pentru transportul de materiale pe distanţe scurte |
| E2 | Electrolit | sin.fluidifiant |
| E3 | Electrocorindin | Corindon Al2O3obţinut prin topirea aluminei în cuptoare electrice |
| E4 | Electromagnet | Este un dispozitiv utilizat la deferizarea materiilor prime |
| E5 | Elevator | Instalaţie care serveşte la transportarea materialelor pe direcţie verticală sau aproape verticală şi pe distanţe relativ mici |
| E6 | Electrostivuitor | Utilaj folosit la transportul produselor finite ambalate |
| E7 | Epruvetă | Piesă de probă confecţionată dintr-un material pentru a fi supusă unor încercări în vederea determinării proprităţiilor materialului respectiv |
| E8 | Epurare | Totalitatea operaţiilor de purificare fie a aerului, fie a apelor uzate |
| E9 | Etuvă | Un aparat de laborator |
| E10 | Eutectic | Este un amestec care se topeşte sau se solidifică la o temperatură constantă, inferioară punctului de topire a fiecăruie dintre constituienţi |
| E11 | Executarea formei | Este faza tehnologică de realizare a formelor şi anume forme de lucru, formă mamă, forme negative, pozitive |
| E12 | Exfoliere | Este un defect al glazurii şi decorului a se vedea STAS 6748-81 |
| E13 | Exhaustor | Ventilator folosit la evacuarea forţată a gazelor, a suspensilor de particule solide din aer dintr-o încăpere. Hală industrială, dintr-o exploatare minieră |
| E14 | Exploatare la zi | Metodă de extragere a substanţelor minerale utile, în care procesul tehnologic se efectuează sub cerul liber |
| E15 | Extrudere | Trecerea forţată a pastei ceramice printr-o filieră, antrenarea pastei se face de obicei printr-o elice continuă sin.tragere |
| F1 | Faianţă | Mase ceramice poroase, albe sau gălbui, fabricate din caolinuri, cuarţ, argilă, calcar, dolomită, felspat, acoperite cu diferite glazuri. Temperatura de ardere 850 – 1250 0C |
| F2 | Farfurie | Este un articol de menaj poate fi întinsă, adâncă, du diametrul mai mare sau mai mic; a se vedea STAS 12394/1-2/85 |
| F3 | Făină de oase | Pulbere obţinută prin măcinarea oaselor calcinate; se foloseşte ca fondant în fabricarea porţelanului fosfatic şi ca stabilizator şi mineralizator la refactare |
| F4 | Fasonare | Operaţia sau ansamblul de operaţii prin care se obţin produse de forme şi dimensiuni dorite dintro masă ceramică, sub acţiunea unor forţe. sin.modelare şi parţial presare |
| F5 | Fază | O porţiune a unui sistem care are aceleaşi proprietăţi în toate punctele |
| F6 | Fază tehnologică | Este o etapă de lucru în realizarea unui produs |
| F7 | Fază vitroasă | Fază existentă intr-un produs ceramic ars |
| F8 | Feldspat de calciu | sin.anortit, alumino – silicat de calciu CaO. Al2O3. 2SiO2 |
| F9 | Fenolftaleină | Este un indicator utilizat la analizele chimice |
| F10 | Filtrare | Este operaţia de separare a părţilor omogene dintr-un amestec eterogen cu ajutorul unui filtru |
| F11 | Filtru cu rame | Este o instalaţie pentru deshidratarea barbotinelor |
| F12 | Filtru presă | Utilaj pentru deshidratarea barbotinelor se lucrează la 6 – 12 atmosfere |
| F13 | Fineţea de măcinare | Gradul de măcinare exprimat prin rezidiul pe o sită cu mărimea ochiurilor bine stabilite |
| F14 | Finisare | Executarea unor operaţii asupra a unui produs pentru a da forma şi aspectul definitiv; sin.polizare, şlefuire, lustruire |
| F15 | „fiori” | Un model decorativ în relief constând din flori şi păsări |
| F16 | Fire clay | Argilă bogată în caolinit cu refractaritate ridicată |
| F17 | Fisură | Defect STAS 6748-81 |
| F18 | Fluidificator | adaos, care micşorează vâscozitarea barbotinelor; sin.electrolit |
| F19 | Fluorină | Fluorură naturală de calciu care se găseşte sub formă de cristale cubice, transparente, incolore, sau de culoare verde, galbenă, roz, violet |
| F20 | Fondant | Material care fiind prezent în masa ceramică, chiar în cantităţiminime îi coboară temperatura de formare a fazei lichide ex: K2CO3, sodă calcinată, feldspaţi |
| F21 | Formator de reţea | Sănt oxizi care sănt neapărat necesari pentru formarea sticlelor ce intră în alcătuirea fritelor, glazurilor ex:SiO2; nisip B2O3; borax P2O5; Sb2O3… |
| F22 | Forme | Auxiliare utilizate la fasonarea produselor de ceramică fină şi pot fi: forme mamă, forme de lucru, de turnare, de strunjire şi de presare |
| F23 | Formula Seger | Dă fracţiile molare ale oxizilor participanţi în glazură şi se prezintă sub forma: oxizi bazici/oxizi amfoteri/oxizi acizi |
| F24 | Fracţie granulometrică | Totalitatea granulelor care trec prin sita A cu ochiuri mai mari şi constizuie în acelaşi timp un rezidiu pe o sită B cu ochiuri mai mici |
| F25 | Fragilitatea | Este o caracteristică a glazurilor şi se evita prin adaosul unor substanţe coloidale sau substanţe organice naturale care măresc aderenţa şi rezistenţa stratului de glazură |
| F26 | Frita | Este un fondant utilizat la prepararea glazurilor, culorilor ceramice şi maselor de porţelan de temperatură joasă, este o sticlă obţinută prin topirea componenţilor şi răcirea lor bruscă |
| F27 | Formula oxidică | Un mod de redare a structurii silicaţilor |
| G1 | Glazură | Glazura este un strat subţire strălucitor, transparent sauopac care acoperă suprafaţa produselor ceramice şi înbunătăţeşte proprietăţile mecanice, chimice ale masei suport |
| G2 | Glazurare | Operaţia de aplicarea glazurii care poate fi manuală, mecanizată sau automatizată |
| G3 | Glazură crudă | Glazura care se obţine prin simpla omogenizare a materiilor prime insolubile în apă |
| G4 | Glazură fritată | Este glazura ăn care materiile prime se fritează, prin fritare se insolubilizează materialele solubile îm apă |
| G5 | Glazură uşor fuzibilă | Glazura care are temperatura de topire cuprinsă între 600-1050 0C |
| G6 | Glazură aventurin | Glazura în care în interiorul stratului de glazură lucioasă se formează cristale strălucioare sub forma unor fluturi metalici. Ele se obţin cu un exces de oxid de fier sau de crom |
| G7 | Glazură cracle | Glazura care prezintă reţele de fisuri foarte fine provocate de un dezacord între coeficientul de dilataţie a glazurii şi al ciobului. Se obţine prin creşterea conţinutului de alcalii |
| G8 | Glazură colorată | Glazura în care s-au introdus oxizi, carbonaţi sau frite, pentru a da o anumită coloraţie |
| G9 | Glazură cristalizată | Este o glazură artistică, în care un constituient este în exces cu tendinţă de cristalizar; de ex. : Mno+ZnO şi SiO2 rezultănd ZnSiO3 = wilhemit |
| G10 | Glazură mată | Se obţine fie prin cristalizarea unui compus în exces sub formă foarte fină, fie prin arderea la temperatură inferioară celei de topre a glazurii |
| G11 | Glazură metalizată | Conţine în exces un oxid metalic care are proprietatea de a se reduce uşor la ardere până la metalul respectiv produsul finit capătă aspectul unei oglinizi metalice |
| G12 | Glazură opacă | Glazura la care transparenţa s-a distrus complet fie prin introducerea unui opacizant SnO2, ZrO2, TiO2) fie prin formarea unor pori închişi extrem de fini şi deşi folosind substanţe care la temperaturi înalte apropiate de punctul de înmuiere al glazurii degajă substanţe volatile |
| G13 | Glazură strânsă | La această glazură tensiunea superficială a topiturii este foarte mult mărită prin adaos de ZrO2. La ardere, glazura se adună sub forma de picături care alternează cu suprafaţe mate, lipsite de glazură |
| G14 | Glazură rulată | Defect STAS 6748-81 |
| G15 | Glazură scursă | Defect STAS 6748-81 |
| G16 | Glazură cu luster | Este o glazură a cărei suprafaţă apare colorată cu irizaţii şi se obţine în condiţii reducătoare |
| G17 | Glazură de sare | Este o glazură puţin transparentă, se utilizează mai ales la gresie si se obţine prin NaCl care este presărat �n cuptor şi aceşti vapori de sare se depun pe produs |
| G18 | Glazură celadon seladon) | Este o glazură obţinută în condiţii reducătoare pe bază de combinaţii ale fierului sau eventual Ni, Crom, Ti şi de culoare verde |
| G19 | Glazură vellum | Glazură semimată pe bază de Sn, Zn, şi Titan, cu aspect de catifea, satinat |
| G20 | Grad de alb | Este o caracteristică a produselor de porţelan si faianţă, reprezintă raportul exprimat în % dintre radiaţia epruvetei şi cea a plăcii etalon la lungimea de undă de 456 mm |
| G21 | Granulocitate | Modul de alcătuire a unui material granular, din punct de vedere al proportiilor în % de masă) în care particulele solide de diferite mărimi compun materialul respectiv |
| G22 | Gravimetrie | sin.analiză gravimetrică |
| G23 | Grade Beaume Be | Un sistem de exprimare a greutaţii specifice a lichidelor. Pentru soluţia de silicaţi de Natriu se acceptă următoarea relaţie: greut. Specifică = 145 145-0Be) |
| G24 | Greutate specifică | sin.densitate |
| G25 | Greutate litrică | Un mod de exprimare a densităţii barbotinelor ceramice utilizate �n practica uzinală |
| G26 | Gipsul | Mineral natural – este sulfatul de calciu hidratat CaSo4.2H2O este materia primă pentru ipsosul de modelaj |
| G27 | gresie | Produs ceramic semivitrifiat, impermeabil compact, opac, de culoare albă sau albăcenuşie sau colorată natural sauartificial, obţinut din argile, caolinuri, cuarţ, feldspat şi glazurat |
| G28 | Gris | Defect STAS 6748-81 |
| G29 | Glazură feldspatică | O glazură crudă, uşor fuzibilă, lipsită de Pb şi Bor pentru gresie, porţelan tare şi moale şi faianţă, avănd formula limită: 0,20-0, 45 R2O 0,25-0, 6Al2O3, 2,8-5,0SiO2 0,55-0, 80 RO şi intervalul de ardere 1200-1300 0C |
| G30 | Gonflare | sin.dilatare Termen utilizat la ipsos; gonflarea depinde de natura ipsosului, de raportul ipsos-apă şi prezenţa sărurilor în apa de amestec |
| H1 | Haloisit | Mineral argilos din grupa caolinitului Al2O3.2SiO2.2H2O+2H2O) |
| H2 | Harise | Defect STAS 6748-81 |
| H3 | Hidrociclon | Aparat de sortare şi de concentrare a materialelor granulare, în care separarea granulelor se face sub acţiunea forţei centrifuge, exercitată de un curent de apă |
| H4 | Hărtie de ambalaj | Material auxiliar |
| H5 | Hărtie indicatoare | Utilizată la analize chimice ca indicator chimic |
| H6 | Hărtie de imprimare | Hărtie specială pentru decalcomanii |
| I1 | Illit | Mineral argilos din grupa hidromicei |
| I2 | Imersie | Este o modalitate de glazurare a produselor |
| I3 | Impermeabilitate | Caracteristica maselor şi glazurilor ceramice în stare arsă, de a nu lăsa să treacă prin ele un fluid |
| I4 | Imprimare serigrafică | Este o modalitate de decorare a produselor ceramice |
| I5 | Incluziune | Defect STAS 6748-81 |
| I6 | Indicator | Substanţă care îşi poate modifica structura şi deci unele proprietăţi, în concordanţă cu modificările ce au loc într-un sistem chimic care evoluează şi îm care a fost introdusă, semnalănd momentul cănd sistemul s-a trnsformat integral |
| I7 | Indicator piroscopic | Piramidă cu bază triunghiulară cu formă şi dimensiuni stabilite, confecţionată dintr-o masă refractară, care se deformează sub propria greutate, la o temperatură determinată, cănd este încălzită în conditii standardizate STAS 2912-86 |
| I8 | Încărcătura cuptorului | Totalitatea produselor introduse la un ciclu de ardere |
| I9 | Indice de aciditate | Este o caracteristică importantă a glazurilor Aciditate = în care, x, y, z sănt fractiile molare din formula lui Seger |
| I10 | Indice de plasticitate Pfefferkorn | Cantitatea de apă procentual necesară unei epruvete confecţionată din argilă ca să sufere o anumită turtire sub acţiunea unei greutăţi constante care ca de la o înălţime fixă STAS 229-66 |
| I11 | Indice tixotropice | Exprimă comportarea barbotinelor la curgere |
| I12 | Înmuiere | Deformarea unui produs ceramic în timpul arderii, atunci cănd faza lichidă începe să predomine |
| I13 | Inelele lui Buller | Inele din masa ceramică a căror contracţie se cunoaşte, folosite pentru indicarea temperaturii în cuptor |
| I14 | Instalaţie de climă | Instalaţie care realizează o anumită umiditate în halele de lucru de exe. în hala de fabricare decalcomanii) |
| I15 | Interval de ardere | Este o caracteristică a maselor şi glazurilor ceramice, interval în care se ajunge la proprietaţile dorite |
| I16 | Interval de înmuiere | Este o caracteristică a glazurilor, ele neavănd o temperatură netă de topire ci un interval de înmuiere |
| I17 | Înţepătura de ac | Defect STAS 6748-81 |
| I18 | Încălzirea cuptoarelor | Poate fi electrică saucu combustibil gazos sau lichid |
| I19 | Ipsos | Este materia primă pentru forme şi este constituit din CaSO4 semihidratat |
| I20 | Începutul prizei ipsosului | Este marcat de momentul în care amestecul începe să se întărească, trece din starea de barbotină în formă rigidă şi amestecul se întăreşte |
| I21 | Idice de refracţie | Mărime optică ce caracterizează materialele transparente, definită ca raportul dintre sinusurile unghiurilor de incidenţă şi cele de refracţie ale unei raze de lumină care pătrunde din vid în mediul respectiv |
| I22 | Irizare | Fenomen observat la glazurile plumbice, a scănteia, a luci în lumini multicolore a emite culori asemănătoare cu ale curcubeului |
| L1 | Laminare | Formare de straturi geologice sau în masele ceramice – un defect de structură |
| L2 | Lapte de var | Suspensie stabilă de hidroxid de calciu în apă; sin.var stins |
| L3 | Leucometru | Aparat pentru măsurarea fotoelectrică a gradului de reflexie a obiectelor albe şi luminoase pentru determinarea gradului de alb, a porţelanului şi pentru control uniformităţii nuanţelor de culoare folosind filtre. Ca substanţă etalon se foloseşte MgO care reprezintă 97,5% din albul absolut |
| L4 | Levigare | Transformarea unui material în prf fin prin fărămiţare în apă într-un lichid şi sedimentarea sa fracţionată |
| L5 | Liant | sin. aglomerant sau material fluid care are proprietatea de a lega prin întărire granulele unui material solid cu care este amestecat |
| L6 | Limită de curgere | Este o valoare – suma tensiunilor care trebuie aplicată unei mase ceramice pentru a începe să curgă. Sănt mai multe metode de determinare, de ex: prin comprimare, prin torsionare, etc. |
| L7 | Linie automată | Un complex de utilaje care execută mai multe operaţii de la fasonare pănă la retuşarea şi glazurarea produselor ceramice |
| L8 | Lipitură | Defect STAS 6748-81 |
| L9 | Lipsă de glazură | Defect STAS 6748-81 |
| L10 | Limbă | Defect |
| L11 | Lipsă de decor | Defect |
| L12 | Litargă | Oxid de plumb cristalizat PbO, obţinut prin trecerea unui curent de aer peste plumb topit, întrebuinţat şi la prepararea culorilor ceramice |
| L13 | Litografie | Metodă de reproducere şi de multiplicare pe hărtie a desenelor şi modelelor prin utilizarea de negativ imprimate sau desenate pe plăci sau valţuri speciale |
| L14 | Loess | Rocă sedimentară neconsolidă de origine coliană, de culoare galbenă – cenuşie, cu aspect poros, formată mai ales din praf silicios şi argilos |
| L15 | Lot | Număr total de elemente care sănt relizate în acelaşi mod, au aceeaşi mărime şi care sănt livrate la o comandă |
| L16 | Lubrifiant | Substanţă minerală sau organică naturală sau sintetică, solidă, lichidă, capabilă să realizeze pelicule aderente pe suprafeţe solide în mişcare, menite să reducă la minimum frecarea |
| L17 | Luciu | Aspect al suprafeţei unui glazuri, al unui decor, datorită reflexiei luminii sin.strălucire |
| L18 | Luminozitate | Însuşirea unui corp de a fi luminos, strălucitor |
| L19 | lustruire | A face să lucească, să sclipească suprafaţa unui obiect, operaţie de finisare |
| L20 | Luster ceramic lustre) | Sănt preparate special pentru decorare, sănt compuşi organici ai anumitor metale şi pot fi cu metale preţioase, cele de culoare violetă, verde, albastră, roşie, roz cu adaos de aur şi cele de culoare maro şi cenuşie – cu platină – sau fără metale preţioase ca lustrul galben, iris sau bej |
| L21 | Luster tip Brianchon | A fost realizat în 1856 de M.Brianchon la Paris, agentul de reducere necesar formării peliculei subţiri de metal este încorporat sub formă de rezinat de Bismut, astfel că nu este nevoie de atmosferă reducătoare în cuptor |
| L22 | Luster de Burgos Spania | Este un luster roşu pentru porţelan obţinut prin diluarea corespunzătoare a lusterului de aur cu luster Bismut; poate fi prezent şi staniul |
| L23 | Luster tip cantharides | Este un luster de argint pe obiecte de artă, similar în aparenţă cu luciul de pe aripile găndacului de frasin cantaridă) este de culoare galbenă şi de obicei se aplică pe o glazură plumbică albastră |
| L24 | Luster Franchet | Sărurile metalice sănt încorporate în glazură şi produsul estears în condiţii reducătoare la 550-600 0C |
| L25 | Lut | Rocă sedimentară galbenă sau cafenie folosită în olărie şi în sculptură, în construcţii; sin.argilă |
| M1 | Macerare | Termen impropriu folosit pentru o depozitare într-un spaţiu ferit de curenţi de aer a masei ceramice umezită în prealabil pentru obţinerea unei omogenizări a umidităţii în masă, a unei creşteri a plasticităţii |
| M2 | Macrostructură | Structura unui material aşa cum apare la examinare cu ochiul liber sau cu o lupă |
| M3 | Magnezie | Oxid de magneziu, MgO |
| M4 | Magnet permanent | Dispozitiv utilizat la deferizarea suspensiilor ceramice |
| M5 | Malaxare | Operaţie de amestecare a unui material granular sau păstos pentru obţinerea unui amestec omogen prin mişcarea unor palete prin material |
| M6 | Manufactură | Atelier unde predomină munca manuală. Primele manufacturi de ceramică au apărut în Spania apoi în Italia, Franţa, Olanda, Germania |
| M7 | Marca fabricii | Semn distinctiv care indică provenienţa unui produs |
| M8 | Margine deformată | Defect STAS 6748-81 |
| M9 | Matisare | Defect ” |
| M10 | Metalizare coloranţ | Defect ” |
| M11 | Marmură | Rocă calcaroasă complet cristalizată prin metamorfism formată din cristale de calcit şi unele minerale accesorii ca impurităţi. Se utilizează în glazuri |
| M12 | Marnă | Rocă sedimentară compusă din CaCO3 şi argilă în proporţie variabile |
| M13 | Masă ceramică | sin.amestec sau compoziţie sau o masă relizată conform reţetei la care s-au efectuat operaţiile de măcinare şi s-au adăugat adaosurile necesare pentru a deveni masă de turnare, de strunjire sau de presare |
| M14 | Maşină de decorare | Utilaj pentru aplicarea decorului, fie de trs linii, randuri, fie de ştampilat, fie de aplicat decalcomanii, fie de pulverizare |
| M15 | Maşină de glazurare | Utilaj pentru aplicarea glazurii |
| M16 | Maşină de ambalat în folii contractibile | Maşină utilizată la secţia de ambalaj pentru a realiza seturi de farfurii, etc. |
| M17 | Maşină de fasonare | Maşinile semiautomate sau automatizate penru fasonarea produselor, de ex: rollere, linii automate de turnare |
| M18 | Maşină de şlefuit şi polizat | Maşini pentru finisarea produselor ceramice |
| M19 | Materiale auxiliare | Totalitatea materialelor folosite la fabricarea unui produs în afara materiilor prime; de ex.: abrazivi, de demulare, materiale de ambalare, auxiliare de ardere, etc. |
| M20 | Materiale auxiliare de asamblare | Materialele folosite la ambalarea produselor şi anume: hărtie, carton ondulat,cutii, folii din materiale plastic, banderole, etc. |
| M21 | Materiale auxiliare pentru decorare | Pensule, glicerină, ulei de in, ulei de terebentină |
| M22 | Materiale refractare | Materiale nemetalice care au rezistenţă piroscopică de min. 1580 0C. Se utilizează la construcţia cuptoarelor, a auxiliarelor de ardere |
| M23 | Matrice | Componenţa fazală a unui material ceramic în care sănt înglobate celelalte faze de exe,: la porţelan mulitul, cristobalitul şi cuarţul rezidual sănt înglobate într-o matrice de sticlă |
| M24 | Matriţă | Este o formă folosită la fasonarea prin deformare plastică sub presiunea a materialelor granulare |
| M25 | Mat | Care este fără luciu, fără strălucire, şters sau este lipsit de transparenţă |
| M26 | Maturaţie sau maturizare | Totalitatea transformărilor fizice şi chimice pe care le suferă unele substanţe sau sisteme înainte de a ajunge la forma definitivă sin.macerarea sau topirea unui amestec pănă cănd glazura sau pigmentul se topesc complet sau ajuge la luciu desăvărşit, sau arderea decorului pănă la nuanţa cerută |
| M27 | Măcinare | Operaţia finală de mărunţire a materialelor la care se obţin frcţiuni sub 1 mm se face măcinare umedă şi uscată |
| M28 | Mărunţire | Micşorarea dimensiunilor bulgărilor sau granulelor unui material |
| M29 | Majolică | Produse ceramice poroase de tip olărie cu glazuri opace lucioase şi decor colorat peste glazură. Au primit această denumire de la insula Mallorca unde s-au realizat pentru prima dată, începănd cu sec. al XVI-lea |
| M30 | Materiale ceramice | O clasă de materiale de natură anorganică,nemetalică. Termenul cuprinde: porţelanurile, sticlele, refractarele, glazurile, emailurile |
| M31 | Masa rotativă | Dispozitiv utilizat la decorarea produselor ceramice |
| M32 | Metacaolinit | Produs realizat din deshidratarea caolinitului Al2O3. 2SiO2 |
| M33 | Metacristobalit | Stare metastabilă de desfacere a reţelei de cuarţi care apare la începutul transformării alfa |
| M34 | Masă specifică | sin.densitate |
| M35 | Masă specifică aparenţă | sin.densitate aparenţă |
| M36 | Metode imersiunii la analiza microscopică | Metodă la care pulberea din materialul de analizat este scufundat în lichide de diferiţi indici de refacţie |
| M37 | Metoda sferturilor | Metodă folosită pentru obţinerea de probe medii reprezentative |
| M38 | Metode de decorare | Sânt următoarele: pictură manuală, trasare de linii şi randuri, pulverizare cu aerograful, prin ştampilare, prin serigrafie, folosind decalcomani şi prin imprimare cu placă de ex.aur gravat), decorare prin gravură, încrustaţii de aur) prin procedeu fotoceramic, folosirea de mase şi glazuricolorate |
| M39 | Mică | Este o grupă de minerale silicative, lamelare şi neplastice |
| M40 | Microduritate | Este un testaplicat glazuilor şi se verifică rezistenţa la zgâriere folosid un diamant |
| M41 | Micronizare | Operaţie de măcinare foarte fină de ordinul micronilor folosind micronizatoare sau mori coloidale; se utilizează la pigmenţii ceramici |
| M42 | Microstructură | Structură de amănunt a materialului textură) observată cu ajutorul microscopului sau prin alte procedee |
| M43 | Mineralizator | Substanţă care fiind prezentă sau adăugată în cantitaţi mici în masele de ceramice favorizează formarea unor anumiţi compuşi şi cristalizarea lor la ardere |
| M44 | Miniu | Pb3O4 oxid mixt al plumbului bi şi tetravalent, se prezintă sub forma unei substanţe solide cristaline de culoare roşie, greu solubilă în apă. Se utilizează ca pigment |
| M45 | Modelare | sin.fasonare |
| M46 | Model de lucru original | Este originalul unui produs ceramic după desen se realizează produsul din argilă sau ipsos după care se realizează forma mamă şi aşa mai departe |
| M47 | Moară | Utilaj folosit pentru măcinarea materialelor prime |
| M48 | Moară cu bile | Moară construită dintr-un tambur metalic, cilindric sau cilidro – conic, căptuşit cu plăci de uzură, în care măcinarea se produce prin căderea si rostogolirea unor bile de silex, de porţelan, etc. Sânt mori cu funcţionare periodică şi continuă |
| M49 | Modificator de reţea | Substanţe care intră în reţeaua formatorilor de structură şi influenţează proprietăţile sticlelor obţinute, de ex: oxizii alcalini, carbonaţii alcalin |
| M50 | Modificatori de priză | Sânt substanţe care adăugate la prepararea barbotinei de ipsos pot accelera sau întârzia priza ipsosului |
| M51 | Modulul de elasticitate a lui Young | Ne dă informaţii despre consolidarea ciobului după ardere fiind o constantă ce reprezintă raportul între tensiuni şi deformări în domeniul de valabilitate a legii lui Hook, adică domeniul elastic |
| M52 | Materiale abrazive | Materiale solide cristaline granulare sau în pulbere care au o capacitate abrazivă ridicată. Sânt materiale abrazive naturale diamant, coridon) şi sintetice. Se utilizează la prelucrarea, finisarea materialelor |
| M53 | Microscop termic | Aparat pentru determinarea intervalului de topire la glazuri şi frite |
| M54 | Mostră | Obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitatea mică dintr-un material după care sepot aprecia anumite însuşiri, se poate face reclamă sau informarea clientului |
| M55 | Mucava | Material auxiliat utilizat la ambalaj |
| M56 | Muflă | Cameră a unui cuptor industrial sau de laborator cu pereţii refractari, în care materialul supus încălzirii nu vine în contact direct cu combustibilul sau cu gazele de ardere |
| M57 | Mullit | Silicat de aluminiu de fomula teoretică 3Al2O3. 2SiO2 este mullit acicular şi solzos |
| M58 | Mulitizare | Transformarea caolinitului în mullit, prin încălzirea la 1300-1400 0C |
| M59 | Muzeu | Instituţie care se ocupă cu strângerea, păstrarea şi expunerea obiectelor care prezintă un interes istoric, ştiinţific şi artistic. |
| N1 | Neplanitate | Defect STAS 6748-81 |
| N2 | Neuniformitatea liniei sau benzii | Defect ” |
| N3 | Nisip | Rocă detritică silicioasă se prezintă sub formă de granule mici |
| N4 | Nocivitate | Faptul de a fi vătămător pentru sănătate, viată, etc. |
| N5 | Noxă | Agent, factor sau împrejurare cu acţiune dăunătoare asupra organismului care se răspândeşteîn atmosferă de obicei în timpul diferitelor procese tehnologice |
| N6 | Nuanţă | Fiecare dintre varietăţi unei culori determinată de compoziţia sa cromatică şi de conditiile de realizare practică sin.tentă, tonalitate de culoare, gradaţie a culorii |
| N7 | Nuanţă diferite ale decorului | Defect STAS 6748-81 |
| O1 | Olărie | Produse ceramice realizate de olar din materii prime inferioare |
| O2 | Omogenizare | Operaţie de amestecare a componenţilor unui sistem eterogen pentru a se obţine un amestec care să aibă aceeaşi compoziţie în toată masa lui |
| O3 | Omologare | Acceptarea unui tip de produs şi aprobarea fabricării lui curente |
| O4 | Ondulaţie | Defect de suprafaţă |
| O5 | Opac | Prin care nu poate trece lumina, lipsit de transparenţă, nestrăveziu sau lipsit de strălucire, întunecat |
| O6 | Opacizant | Substanţă care se adaugă la glazuri, sticle şi emailuri pentru a fi opace de ex.: la glazuri se adaugă oxizi de Sn, de Zr sau de titan |
| O7 | Ortoclaz sau ortoză | Mineral din grupul feldspaţilor aluminosilicat de potasiu) cu aspect lăptos, roşiatic sau gălbui şi cu luciu sticlos sau cidefos întrebuinţat în ceramică şi în industria sticlei |
| O8 | Ovalitate | Defect STAS 6748-81 |
| O9 | Oxid de aluminiu | sin.alumină |
| O10 | Oxid de plumb | Oxizii de plumb PbO, Pb3O4) sânt componentele principale ale unei glazuri se utilizează sub formă de frite fiind ff toxice |
| O11 | Oxid de Na şi K | K2O; Na2O sânt componente bazice importante ale unei glazuri alături de PbO cu acţiune fondantă şi avantaje ca: netoxice, incolore, ieftine |
| O12 | Oxidul de litiu | Li2O – se utilizează ca fondant în glazuri, măreşte luciul şi rezistenţa la acizi a glazurilor |
| O13 | Oxidul de calciu | CaO – se introduce în glazuri sub formă de calcit; CaO măreşte duritatea la zgâriere a glazurilor şi scade tendinţa de harisare |
| O14 | Oxidul de magneziu | MgO – în cantitate mică dă luciu glazurilor dar are şi tendinţa de a forma glazuri strânse adică glazuri decorative |
| O15 | Oxidul de stronţiu | SrO – se introduce în glazuri sub formă de carbonat, măreşte luciul şi rezistenţa la acizi şi duritatea la zgâriere |
| O16 | Oxid de zinc | ZnO – în cantitaţi mici 0,05-0,20 moli) are rolul de a mări luciul, în cantităţi mai mri 0,30 moli matizează |
| O17 | Oxid de bariu | BaO – în atmosferă oxidantă poate substitui o parte din PbO. BaO favorizează dezvoltarea luciului glazurii în cantităţi mai mari are acţiune de matizare |
| O18 | Oxid de bor | B2O3 – este foarte important pentru glazuri şi se introduce sub formă de borax şi acid boric. Poate înlocui acidul silicic deoarece boraţii şi silicaţii sânt miscibili în price proporţie |
| O19 | Oxid de staniu | SnO2 – este agentul de opacizare cel mai important şi dă glazuri albe la aproape toate temperaturile. SnO2 măreşte elasticitatea glazurilorşi previne formarea hariselor |
| O20 | Oxid de titan | TiO2 – se întâlneşte în natură sub formă de retil sau anatas; în glazuri se utilizează TiO2 obţinut sintetic sau rutilul. TiO2 dă glazuri mate, măreşte rezistenţa la acizi şi scade tendinţa de fisurare |
| O21 | Oxid de zirconiu | ZrO2 – poate substitui SnO2 în glazurile de acoperire. Zr O2 conferă glazurilor o bună rezistenţă faţă de acizi, alcalii şi scade tendinţa la harisare – are şi acţiune opacizantă |
| O22 | Oxizii de cobalt | Co2O3; Co3O4; CoO – dau coloraţii de albastru deschis până la bleumarin; CoO cu anumite proporţii de TiO2 dă glazuri colorate în nuanţe verzi – glazuri artistice |
| O23 | Oxizii de nichel | NiO; Ni2O3 dau o mare verietate de culori de glazură de la verde – maro la roşu – maroniu, roz în funcţie de celelalte componente ale glazurii |
| O24 | Oxizii de cupru | CuO – în glazurile plumbice dă toate tonalităţile culorii verde, se pot obţine şi nuanţe turcoaz. Aşa numita culoare „albastru persian sau egiptean necesită glazuri puternic alcaline lipsite de plumb. Glazurle roşu de China se obţin cu puţin CuO |
| O25 | Oxid de uraniu | Sânt mai mulţi oxizi dar sânt scumpi; sânt foarte utilizaţi UO2 – numit oxidulde uraniu negru UO3 – numit oxidulde uraniu roşu NaSPAN LANG=”ro-RO”>2U2O7 – numit oxidulde uraniu galben In glazurile bogat în plumb la t 1040 0C uraniu dă coloraţii roşii în glazurile cu bor se obţin coloraţii galbene; dacă arderea se face la t 1050 0C roşul trece în galben şi în final în negru |
| O26 | Oxid de stibiu sau antimoniu | Sb2O3 şi Sb2O5 – în glazurile plumbice dă coloraţii galbene, aşa numitul „galben de Napoli” iar în glazurile lipsite de plumb se obţin tonalităţi albe |
| O27 | Oxid de fier | FeO negru); Fe2O3 roşu); Fe3O4 negru) în atmosferă oxidantă oxizii de fier dau coloraţii de galben la roşu prin intermediul nuanţei roşu – maroniu iar în condiţii reducătoare totalităţile de culoare sânt de la albastru cenuşiu la gri închis |
| O28 | Oxid de mangan | MnO2 – se utilizează pentru obţinerea pigmenţilor maro, violet şi negru, de asemenea şi pentru glazuri colorate la fel. S-a dezvoltat şi un pigment roz pentru porţelan |
| O29 | Oxid de Bismut | Bi2O3 – are acţiune fondantă în glazuri, mai bună decât PbO. În atmosferă oxidantă dă glazuricolorate în galben – auriu în condiţii reducătoare dă coloraţii albastru maroniu până la negru – albăstrui |
| O30 | Oxid de vanadiu | V2O5 – în glazurile lipsite de plumb dă o opacizare uşoară cu tonalitate de alb şi verzui, dacă conţinutul este mai mare de 8% nuanţele sânt puternice verde – cenuşiu, verde maroniu. Se pot realiza şi glazuri strânse. În glazurile plumbo – borice dă coloraţi galben – verzui |
| P1 | Paletă | Este o placă pe care se amestecă culorile; înseamnă şi gamă serie) de culori şi material auxiliar, de ambalare şi transport |
| P2 | Pantograf | Aparat utilizat pentru reproducerea unui desen la aceeaşi mărime sau la o scară diferită de a modelului |
| P3 | Parafină | Material auxiliarutilizat în timpul fasonării sau ca agent de mascare – unde nu dorim glazură |
| P4 | Parte leviganilă | Material pulverulent ce se poate antrena sub formă de suspensie într-un lichid |
| P5 | Pastă ceramică | Este o masă ceramică având o umiditate de circa 15-25% şi care urmează să fie fasonată prin strunjire |
| P6 | Pegmatite | Se găsesc sub cele mai variate forme, atât în masivele eruptive cât şi în roci cristaline vechi. Se exploatează pentru extracţia feldspatului potasic |
| P7 | Pensulă | Uneltă folosită pentru aplicarea manuală a decorului |
| P8 | Pentaoxid de fosfor | P2O5 sau anhidridă fosforică se utilizează ca vitrifiant |
| P9 | Peptizare | Stabilizarea barbotinelor folosind săruri de Na şi K |
| P10 | Permeabilitate | Capacitatea unui material de a permite sau nu trecerea prin el a altor substanţe |
| P11 | Permeabilitatea glazurii | Glazura produselor de porţelan, faianţă şi gresie nu trebuie să se umecteze după ce sânt în contact cu lichide timp de 24h |
| P12 | Ph | Contracţia ionilor de hidrogen |
| P13 | Picnometru | Instrument folosit pentru măsurarea densităţii corpurilor lichide sau solideprin cântărire |
| P14 | Pierdere la calcinare | Notat p.c. – pierderea de masă a unui produs sau material uscat, care este calcinat la o temperatură determinată |
| P15 | Pictură manuală | Este modalitate de decorare a produselor de ceramică fină folosind pensula sau peniţa |
| P16 | Pigmenţi | Componente ale culorilor ceramice – sânt săruri, dar mai ales oxiziai metalelor tranziţionale şi de tranziţie normală |
| P17 | Picometru | Instrument folosit pentru măsurarea temperaturi înalte |
| P18 | Pistol. de stropit | sin.aerograf |
| P19 | A perfora | Este o technică de decorare folosită în olărie de a executa găuri şi modele cu un instrumentascuţit în produsul crud sau folosind o matriţă o stanţă) specială |
| P20 | Piatră de var | sin.calcar |
| P21 | Piatră ponce | Amestec de silicat de Mg şi Al şi K utilizat şi ca abraziv |
| P22 | Plagioclaz | Grupul de minerale din clasa feldspaţilor,de culoare albă, cenuşie sau albăstrui şi cu luciul sticlos, utilizate ca materie primă în industria ceramică |
| P23 | Plasticitate | Capacitatea unui substanţe solide de a-si modifica forma sub acţiunea unor forţe exterioare fără ca să se piardă coeziunea între particulele elementare |
| P24 | Plastifiant | Substanţă care adăugată maselor ceramice le măreşte plasticitatea; ex.: alginaţi, dextrină, etc. |
| P25 | Polizare | Operaţie de prelucrare prin aşchiere a suprafeţei unui materialcu ajutorul pietrei abrazive în formă de disc, de cilondru, etc. ; sin.şlefuire |
| P26 | Pompă cu membrană | Utilaj folosit pentru transportarea barbotinelor |
| P27 | Por | Cantitate mică în structura unui produs; poate fi închis sau deschis |
| P28 | Poroplast | Material poros realizat din mase plastice de luciu şi utilizat la confecţionarea formelor |
| P29 | Porozitate totală | Este o caracteristică a materialelor de ceramică fină care se verifică şi reprezintă raportul dintre volumul total al porilor şi volumul său aparent, se exprimă în % |
| P30 | Porozitate aparentă | Reprezintă raportul dintre volumul porilor deschişi şi volumul său aparent |
| P31 | Porozimetru | Aparat folosit pentru determinarea distribuţiei porilor folosind metoda penetrării cu mercur |
| P32 | Porţelan | Este o masă ceramică vitrifiată, impermeabilă, opacă sau translucidă, compactă, albă sau colorată artificial, care se obţine din caolinuri, argile, nisip, feldspat; se arde la 1150 şi 1450 0C, absorbţia apei de maxim 1% |
| P33 | Porţelan feldspatic tare | Se utilizează la realizarea veselei, obiectelor de artă şi ca porţelan technic în industria ceramicii şi în laboratoare |
| P34 | Porţelan feldspatic moale | Masele sânt mai bogate în feldspat decât porţelanul tare. Se realizează din el veselă, obiecte de artă şi articole sanitare |
| P35 | Porţelan fosfatic | Sinonim porţelan moale de oase; ca fondant se utilizează tăină de oase; este foarte translucid, cu luciul caracteristic, puţin rezistent la şoc termic şi mecanic, grad de alb mai mare de 70% |
| P36 | Porţelan de frită sau francez | Este un silicat alcalin, greu fuzibil, obţinut din frită amestecată cu cretă şi alcalii; se realizează din el obiecte de artă |
| P37 | Porţelan Bellech | Produse comercializate în Bellech – Irlanda, având o transluciditate ridicată şi o masă conţinând o cantitate semnificativă de frtă şi o glazură lucioasă |
| P38 | Porţelan parian | Un produs neglazurat special, de granulaţie fină, care conţine mai mult feldspat şi deseori imită maro ra de Paros |
| P39 | Porţelan ivoar | Porţelan având aspectul şi culoarea fildeşului; se poate realiza fie prin dirijarea specială a arderii atmosferă oxidantă respectiv perioadă de răcire) Prima ardere la 1230 0C până la 1300 0C
|
| P40 | Preparare minelale | Separarea din minereu a substanţelor utile prin procedee de concentrare şi înnobilare |
| P41 | Preparare masă ceramică | Înseamnă operaţiile de măcinare şi omogenizare a componentelor reţetei |
| P42 | Presare izostatică | Operaţie de fasonare, când asupra materialului acţionează o forţă de comrimare din toate direcţiile |
| P43 | Presă melc | Presă constituită dintr-un melccare se roteşte într-un corp coaxial pentru a executa o presiune continuă asupra materialului care este forţat să treacă prin filieră; sin.presă cu şnec, ştran – presă |
| P44 | Presă vacum | Utilaj folosit pentru omogenizarea şi dezaerarea pastelor ceramice |
| P45 | Proces ceramic | Realizarea de articole sau de acoperiri folosind în esenţă materiale anorganice, nemetalice, produsele şi acoperirile fiind făcute pentru bunuri utilitare sau decorative; proces realizat la temperaturi suficient de ridicate, care să cauzeze sinterizarea, reacţii în fază solidă, lierea sau conversia perţială sau totală a componentelorla stadiul vitros |
| P47 | Produs ceramic | Articol glazurat sau neglazurat făcut din materiale ceramice şi caracterizat prin natura lui fragilă |
| P48 | Produs decorativ | Vezi articole decorative, bibelouri |
| P49 | Produse din Delft | Produse provenind din localitatea Delft – Olanda, fiind produse de olărie calcaroasă, având glazuri albe opace şi decoruri monocromatice peste glazură |
| P50 | Probă | Obiect dintr-o serie de obiecte identice sau cantitate mică dintr-un material care poate să servească la determinarea anumitor caracteristici |
| P51 | Procedeu ofset | Procedeu de reproducere şi de multiplicare a tipăriturilor decalcomaniilor) cu ajutorul formelor de tipar plane din metal, la care hârtia nu ajunge în contact cu clişeul metalic ci cu un cilindru de cauciuc care preia imaginea de pe forma de tipar şi a aplica pe hârtie |
| P52 | Procedeu serigrafic sitografiere) | Este o, technică de decorare şi de realizare a decalcomaniilor folosind site pregătite special prin operaţii fotochimice |
| P53 | Proces fotoceramic | Este o metodă foarte pretenţioasă de decorare şi constă în reproducerea unei fotografii în culori vitrifiabile; Sânt două etape de lucru:
|
| P54 | Produs strunjit | Produs obţinut prin strunjire |
| P55 | Produs turnat | Produs obţinut prin turnare |
| P56 | Produse de menaj | Totalitatea produselor utilizate la servitul mesei şi la gătit; vezi articol de menaj |
| P57 | Produse de vitroceramică | – sânt de tipul porţelanului obţinute prin cristalizarea dirijată a unei mase vitroase cu ajutorul unor germeni de nucleaţie, din aceste mase se realizează vase de menaj rezistente la foc |
| P58 | Produse de semiporţelan | Sânt produse de ceramică fină cu ciob alb semivitrifiat, caracterizate printr-o capacitate de absorbţie de apă de maximum 5% ; se mai numesc vitrusuri |
| P59 | Produse Raku | Un tip de produse utilizate în Japonia la ceremonia ceaiului; sânt produse cu pereţi subţiri, acoperite cu o glazură plumbo – brrosilicatică foarte moale şi realizat prin monoardere la peste 750 0C |
| P60 | Productivitatea cuptorului | Este o caracteristică privind cantitatea de produse realizate în urma unui ciclu de ardere pe cuptor sau in unitatea de timp |
| P61 | Pulverizare | Este o modalitate de decorare cu ajutorul aerografului fie manuală uniformă şi în degrade sau pulverizare mecanizată |
| P62 | Punct colorat | Defect STAS 6748-81 |
| P63 | Purificare barbotină | Operaţie de eliminare a elementelor deranjante cum ar fi fierul – sinonim deferizare |
| P64 | Purificare aer, apă | sin.epurare |
| P65 | Putere de acoperire | Cantitatea de pigment sau de colorant pe 1 m2 necesară pentru acoperirea culorii unei suprafeţe. Se determină prin numărul de straturi de vopsea aplicate pe o placă de sticlă vopsită în trei culori alb, negru, portocaliu) sau pe o placă de şah. La pigmenţi se determină cu criptometrul după ce aceste a fost înglobat într-o vopsea tip |
| P66 | Putere de colorare | La pimanţi se determină faţă de etalon prin amestecarea cu alb de zinc, negru de fum, oxid roşu, când e vorba de un pigment alb până se ajunge la aceeaşi culoare şi se exprimă în % |
| R1 | Racletă | Lamelă metalică sau din cauciuc pentru întinderea decalcomaniilor pe produs fie pentru a uşura trecerea colorantului la decorarea prin sitografiere |
| R2 | Răşină epoxidică | Material auxiliar utilizat la confecţionarea formelor |
| R3 | Recuperare reciclare) | Valorificarea deşeurilor de fabricaţie în fluxul tehnologic |
| R4 | Recuperator | Schimbător de căldură continuu în care căldura din gazele de ardere este transmisă aerului sau gazelor introduse în cuptor prin intermediul unor pereţi sau elemente tubulare |
| R5 | Regenerator | Schimbător de căldură intermitent în care schimbul de căldură se realizează prin pereţi sau prin grătare, care acumulează căldura în perioada de încălzire şi o cedează în perioada următoare, aerului sau gazului care străbate schimătorul şi se încălzeşte |
| R6 | Refractare | Calitatea unui material de a nu se deforma prin înmuiere sub greutatea proprie la temperatura da 1580 0C. Denumirea folosită în practică şi pentru un material sau produs refractar |
| R7 | Rugozitate | Defect STAS 6748-81 |
| R8 | Registru | Dispozitiv care reglează trecerea gazelor |
| R9 | Reflectometru | Aparat optic pentru măsurarea luciului glazurii şi a gradului alb |
| R10 | Regimul de ardere | Sânt parametri care caracterizează arderea, temperatura finală, durata, palierul şi atmosfera de ardere |
| R11 | Reologie | Ştinţa deformării şi curgerii materialelor. În domeniul silicaţilor se ocupă de vâscozitatea sticlelor, glazurilor, emailurilor şi de plasticitatea argilelor |
| R12 | Reopexie | Comportarea complexă a câtorva materiale incluzănd şi câteva mase ceramice care prezintă dilataţie şi caz de eforturi la forfecare urmată de tixotropia la solicitări mai mari sau aglomerarea suspensiilor ceramice când sânt agitate |
| R13 | Rest pe sită sau rezidiu pe sită | Este o caracteristică a materialelor ceramice, a pigmenţilor pentru a indica fineţea de măcinare |
| R14 | Reţetă masă ceramică | Sinonim compoziţie |
| R15 | Rezistenţă pe crud | Rezistenţă la compresiune a unui produs în stare crudă |
| R16 | Rezistenţa la atac chimic a glazurilor şi decorurilor | Este proprietatea materialelor de rezistenţă la acţiunea acizilor şi bazelor sinonim rezistenţă la coroziune |
| R17 | Rezistenţa la şoc termic | Proprietatea materialelor ceramice de a rezistă la cicluri repetate de încălzire – răcire bruscă |
| R18 | Rezistenţă la lovire la şocuri) | Proprietatea unui corp de a suporta fără modificăriîn masa lui acţiunea altui corp sau a unei forţe străine |
| R19 | Rezinat | Substanţă solidă insolubilă în apă obţinută prin combinarea unei răşini cu un metal şi utilizat în domeniul materialelor |
| R20 | Retuşare | Operaţia de îndepărtare, de corectare, executată de obicei manual a unui defect |
| R21 | Riolit | Rocă eruptivă acidă din seria alcalino – caolcaroasă; se utilizează în reţete de masă ceramică substituind parţial feldspaţii |
| R22 | Roata olrului | Maşină de lucru rudimentară a olarului, constituită dintr-un disc orizontal fixat pe un arbore vertical |
| R23 | Rocă | Asociaţie de minerale |
| R24 | Rolă role) | Corp în formă de cilindru care poate fi rostogolit în jurul axei sale de simetrie şi folosit ca organ de rulare, este o componentă a cuptoarelor moderne |
| R25 | Roller | Denumire dată maşinilor de fasonat articole cu simetrie rotativă; există rollere pentru veselă plată şi cavă |
| R26 | „rouge flambe” | Glazură roşie pe bază de cupru realizată în condiţii reducătoare |
| R27 | Rutil | Oxid natural de titan TiO2 cristalizat sub fomă de cristale prismatice de culoare galbenă deschisă sau brună – roşcată |
| S1 | Scara durităţilor | Sistem convenţional de notare a durităţii diferitelor materiale atribuind diametrului duritate maximă şi talcului minimă. Pin convenţia internaţională se adoptă a scară cu 15 valori denumită tot scara Mohs. Determinarea se face prin sgâriere |
| S2 | Scara de temperatură | Divizarea convenţională a intervalului de temperatură cuprins între p.t. al apei pure şi punctul său de fierbere. Sânt în uz mai multe scări de teperatură: Celsius C); Reaumur R); Fahrenheit F); şi Kelvin K) |
| S3 | Scleroscop | Aparat de determinare a durităţii Shore la metale şi ceramici. Duritatea suprafeţei se determină lăsând să cadă o bilă şi măsurând înălţimea ricoşării |
| S4 | Sedimentare | Metodă de analiză gravimetrică bazată pe depunerea particulelor de diferite mărimi dintr-o suspensie; se foloseşte pentru perticule mai mici de 60 microni |
| S5 | Segregare | O separare parţială a componentelor unui amestec |
| S6 | Separare magnetică | Deferizarea unui amestec ceramicfolosind magneţi |
| S7 | Semifabricat | Produs obţinut dintr-o fază technologică şi care urmează alte operaţii de prelucrare |
| S8 | Semiporţelan | Denumire comercială adoptată pentru materiale ceramice având aspectul porţelanului, transluciditate mai mică, textură grosiere nevitrifică şi de culoare închisă |
| S9 | Semivitrus | Termeni utilizat pentru articole de menaj a căror absorbţie a apei este de 0,5-10% |
| S10 | Sensibilitate la uscare | Tendinţa unui material de a fisura în timpul uscării |
| S11 | Sensibilizator | Substanţe care în soluţie aplicate pe suprafaţa articolelor ceramice facilizează aplicarea Ag şi Pt. Exemplu: săruri de Al, Ti, Fe |
| S12 | Serviciu | Un grup de obiecte ce formează un tot cu destinaţie specială; exemplu: serviciu de masă, de cafea, de ceai |
| S13 | Set | Serie de articole confecţionate din acelaşi material şi vândute deodată; ex.: set de farfurii |
| S14 | Silice | Dioxid de siliciu SiO2) cu numeroase forme alotropice: cuarţ, tridimit |
| S15 | Sienit nefelinic | Este un agregat mineral format mai ales din albit microlin şi nefelină,fiecare în cantităţi semnificative |
| S16 | Sfen | Silicat natural de titan şi calciu cristalizat în sistemul monoclinic de culoare galbenă – brună, lucios, frecvent întâlnit în colorantul ceramic pink de staniu – crom |
| S17 | Serie culorilor după Ostwald | Este un sistem pentru ordonarea culorilor; astfel toate culorile unei serii sânt înrudite şi formează o familie de culori; se obţin gradaţii de culoare în funcţie de tonalitatea de culoare galben, galben – verzui – verde, etc.) după luminozitate de ex.: alb – cenuşiu – negru) şi după puritate de ex.: verde – cenuşiu – roşu) |
| S18 | Agrffito | Este un mod de docorare pentru articole decorative. O angobă colorată este aplicată pe produsul uscat şi decorul este zgâriat prin angobă, astfel se văd masele diferit colorate |
| S19 | Silicat de zirconiu | ZrSiO4 – se găseşte în natură sub formă de mineral numit zircon şi se utilizează ca opacizant în glazuri |
| S20 | Silicat de calciu | Ca3Si3O9 există sub forma alfa şi beta, ultimul fiind wolastonitul |
| S21 | Siloz | Recipient de depozitare; sin.buncăr |
| S22 | Silex | Rocă silicioasă foarte dură de culoare brună, cenuşie sau gălbuie. Se utilizează la căptuşeala morilor |
| S23 | Sită | Utilaj pentru separarea fracţiunilor granulometrice; poate fi oscilatoriu, vibratoare, tip tambur- sinonim ciur – sau sită pentru realizarea decalcomanii şi aplicarea decor prin sitografiere |
| S24 | Silicoză | Boală profesională cauzată de pulberile fine de SiO2 |
| S25 | Sitografiere | Este o technică de decorare directă care poate fi manuală sau mecanizat şi termenul este utilizat şi pentru realizarea decalcomaniilor adică sitografie serigrafie) indirectă |
| S26 | Sodă calcinată | Este Na2Co3 se utilizează în aproape toate ramurile industriei chimice, astfel şi la prepararea maselor ceramice şi la frite pentru culori ceramice |
| S27 | Soluţii de metal preţioase | sin.lustere |
| S28 | Sortare | Operaţie de alegere, aranjare, repartizare a mărfurilor, produselor, materialelor pe categorii, după calitate, dimensiuni, compoziţie – sortare albă şi sortare finală la articolele de menaj |
| S29 | Sortator | Masină sau dispozitiv pentru sortarea diferitelor materiale şi produse |
| S30 | Smalţ | sin.glazură |
| S31 | Spinel | Substanţă cristalină cubic cu formula generală R”O.Al2O3 în care R” este un metal bivalent; spinelii intră în ctructura multor coloranţi ceramici |
| S32 | Spectofotometrie | Este o metodă de analiză optică pentru determinarea unor caracteristici ale materialelor |
| S33 | Spodumen | Silicat de aluminiu şi litiu LiAl SiO3)2; este o materie primă pentru ceramică fină |
| S34 | Stabilitate termică | sin.rezistenţă la şoc termic |
| S35 | Stabilitate dimensională | Proprietatea maselor ceramice şi ca atare a produselor fasonate din ele de a nu se deforma în timpul arderii |
| S36 | Stabilitatea culorilor ceramice | Este o proprietate a culorilor de a nu se deteriora în timpul şi sub acţiunea agenţilor chimici; sinonim rezistenţa la agenţi chimici |
| S37 | Stabilizator | O substanţă care împiedică reacţiile şi transformările fazale nedorite ex.: NH4Cl; NH4NO3, etc. |
| S38 | Stafage | Este o tehnică de lucru în pictura manuală pentru a sublinia şi a scoate în relief torţile, ciocul, butoanele şi eventual anumite reliefuri de pe produse |
| S39 | Stare crudă | Starea materialelor ceramice imediat după fasonare şi înainte de uscare sin.verde |
| S40 | Stare la consistenţa pielii | Produsul ceramic nu este complet uscat dar are o rezistenţă suficientă pentru prelucrări |
| S41 | Stare uscată | Starea produsului după uscare |
| S42 | Steatit | O varietate de talc compact |
| S43 | Sticlă solubilă | Silicat de sodiu se utilizează ca electrolit |
| S44 | Sticlă | O soluţie solubilă, de obicei transparentă, formată din silicaţi de Ca, Na şi alte metale. Se obţine din silice, acid boric, borax, Al2O3, caolin, feldspat, carbonat de Na, de K, de Li prin topire şi apoi solidificată în forme diferite |
| S45 | Stivuire | Operaţia de aranjare a produselor de acelaşi fel în stive |
| S46 | Strălucire | Acţiunea de a străluci şi rezultatul ei; glazurile şi decorurile sânt strălucitoare când au un luciu puternic, sânt sclipitoare, sânt viu colorate |
| S47 | Structură | Modul de organizare şi de asociere a componenţilor unui sistem caracterizat prin forma şi dimensiunile fiecărui element component, precum şi prin aranjarea lor unul faţă de celălalt |
| S48 | Strunjire | Este operaţia de fasonare a produselor ceramice cu ax de simetrie |
| S49 | Suporturi de ardere | Sânt materiale auxiliare utilizate la ardere sânt realizate din mase refractare şi au forme diferite |
| S50 | Supraardere decor | Defect STAS 6748-81 |
| S51 | Scurgere de colorant | Defect STAS 6748-81 |
| S52 | Stropire de colorant | Defect STAS 6748-81 |
| S53 | Suspensie | Sistem format din două faze în echilibru, dintre care una, faza dispersă este solidă, iar a doua, mediul de dispersie este lichidă sau e un gaz |
| S54 | Suprafaţa principală | Se consideră suprafaţa vizibilă a articolelor de porţelan decorative aşezate în poziţie normală |
| S55 | Suprafaţă secundară | Se consideră suprafaţa de sprikin precum şi 1/3 din interiorul produselor cave vaze, suporturi) |
| S56 | Stare amoită | sin.stare vitroasă, a se vedea V18 |
| S57 | Stare cristalină | |
| Ş1 | Şablon | Este un material ajutător utilizat la decorare, la strunjire pe roller şi la control |
| Ş2 | Şamot | Material refractar obţinut din argilă arsă şi măcinată. Se confecţionează din el cărămizi şi capsule |
| Ş3 | Şarjă | Cantitatea de material prelucrată într-o anumită fază de fabricaţie |
| Ş4 | Şlefuire | Este o opraţie deretuşare, finisare a produselor ceramice cu materiale abrazive |
| Ş5 | Ştampilare | Este o tehnică de decorare, de aplicare a mărcii fabricii folosind ştampile de cauciuc |
| Ş6 | Şpaclu | Este o uneltă folosită la pregătirea culorilor ceramice în vederea decorării |
| Ş7 | Şticluri | Denumire dată părţilor componente ale matriţelor folosite la confecţionarea modelelor |
| Ş8 | Ştirbitură | Defect STAS 6748-81 |
| Ş9 | Slefuitură | Defect STAS 6748-81 |
| T1 | Talc | Silicat de magneziu hidratat |
| T2 | Tambur cu vid | Este un dispozitiv o instalaţie) pentru deshidratarea barbotinei |
| T3 | Tăietor | Dispozitiv montat la ieşirea din filiera presei cu melc, care taie pasta ceramică în formă de calupuri |
| T4 | Tăietor argilă | Aparat care taie bulgării de argilă plastică, format dintr-o cuvă metalică pe care este fixat un disc cu cuţite ce se roteşte într-o cutie de alimentare sau dintr-un cilindru orizontal sau vertical în care se rotesc o serie de cuţite |
| T5 | Tanin | Substanţă organică pe bază de C, H şi O produsă de plante. Tanatul de natriu se utilizează ca defloculant |
| T6 | Tehnologia realizării formelor | Este ansamblul de operaţii ce se efectuează pentru obţinerea formelor formă mamă, formă de lucru, model de lucru) |
| T7 | Tehnologia presării maselor şi glazurilor | Totalitatea operaţiilor necesare realizării maselor şi glazurilor |
| T8 | Tehnologia realizării auxiliarelor de ardere | Totalitatea operaţiilor în urma cărorase obţin auxiliarele de ardere |
| T9 | Tehnologia fabricării culorilor ceramice | Totalitatea operaţiilor prin care se obţin pigmenţii şi fritele |
| T10 | Temperatură de ardere | Este un parametru tehnologic important care va determina şi timpul masei ceramice de ex.:poroasă, semivitrifiată, vitrifiată |
| T11 | „Tenmoku” | Este o glazură ce se obţine compuşi ai fierului realizată în manufacturile japoneze; are culoarea neagră lucioasă, iar când este arsă oxidant şi în strat subţire are culoarea roşie. Compoziţia: fedspaţi – 30%, cuaţ – 23%, caolin – 5,9%, magnezit mgCO3) – 2,3%, oxid de fier – 7,6% şi CaCO3 – 10,9% |
| T12 | „terra cotta” | Denumire dată pentru articole ceramice decorative realizat din argilă arsă la 900 – 1000 0C, neglazurat |
| T13 | „terra sigillata” | Este un tip de ceramică având culoarea roşie, textura fină şi suprafaţa lucioasă şi de obicei un decor în relief |
| T14 | Terebentină | Este un material auxiliar folosit la decorare |
| T15 | Termocuplu | Dispozitiv folosit la măsurarea temperaturii din cuptoarele industriale |
| T16 | Termostabilitate | Sinonim cu stabilitate termică şi cu rezistenţa la şoc termic |
| T17 | Textură | Repartizarea macroscopică a granulelor şi porilor de dimensiuni şi forme diferite, într-o masă ceramică |
| T18 | Test Singer | O modalitate de verificare a acordului ciob – glazură; produsul biscuitat este glazurat şi ars şi se verifică aspectul glazurii |
| T19 | Timp de priză | Este o caracteristică a ipsosului folosit la confecţionarea formelor |
| T20 | Timp de turnare | Este o caracteristică a barbotinelor utilizate la turnare |
| T21 | Tipar | sin.şablon, matriţă |
| T22 | Tipărire | Acţiune de a tipări şi rezultatul ei sin.imprimare |
| T23 | Tipuri de decor | Folosite sânt: linii, benzi, pictură manuală, decalcomanii, decoruri în relief, etc. |
| T24 | Tirant | O parte componentă a cuptorului |
| T25 | Tixotropie | Fenomen prezentat de unele materiale care atunci când sânt în stare de suspensie coloidală sânt susceptibile de a trece în stare de sol când sânt mişcateşi îşi reiau starea de gel când intră în repaus; aceste transformări sânt reversibile |
| T26 | Tonalitate de culoare | Este o proprietate a coloranţilor ceramici şi este influenţată de temperatura, durata şi atmosfera de ardere |
| T27 | Topire | Transformarea completă a unui material în fază lichidă sub influenţa temperaturii |
| T28 | Toxicitatea glzurilor şi decorurilor | Este o caracteristică cu limite impuse pentru produsele care vin în contact cu alimentele; sin.cedare de Pb, Ca, As |
| T29 | Turte de filtrare | Denumire dată maselor ceramice deshidratate în filtru presă |
| T30 | Tragere | sin.extrudere |
| T31 | Transformare polimorfă | Schimbare reversibilă instantanee a formei cristaline a unui material ca urmare a unor variaţii de temperatură |
| T32 | Translucitate | Este proprietatea unor mase ceramice de a transmite într-o anumită proporţie lumina incidentă căuzat pe ele, adică de a fi perţial transparente |
| T33 | Transparent | Care poate fi străbătut de lumină fără ca să fie absorbit sau difuzat, prin care se poate vedea clar, care lasă să se vadă limpede conturul şi detaliile obiectelor aflate de partea opusă; străveziu, diafan, subţire |
| T34 | Transportor cu bandă | Utilaj îm care transportul este realizat de o bandă flexibilă fără sfârşit, care se mişcă pe role |
| T35 | Transport cu melc | Transportul este realizat de un arbore cu palete dispuse elicoidal care se roteşte într-o cutie metalică |
| T36 | Transport cu plăci | Transportor la care transportul este efectuat de plăci metalice fixate pe un şanţ fără sfârşit |
| T37 | Tridinit | Formă polimorfă a silicei cristalizate. Se deosebesc:
|
| T38 | Tridimitizare | Proces de tranformare a cuarţului în tridimit, la temperatura de cca 870 0C |
| T39 | Turnarea produselor | Este o operaţie de fasonare care se poate face fie prin golire, fie prin umplere, poate fi manuală şi mecanizată |
| U1 | umiditate | Conţinutul de apă liberă al produsului; în general se exprimă prin masa apei rapotată la 100 g material umed |
| U2 | Umiditate finală | Conţinutul de apă liberă după uscare |
| U3 | Umiditate iniţială | Conţinutul de apă liberă înainte de uscare |
| U4 | Ulei de in | Este un material auxiliar folosit la decorare având proprietăţi peliculogene |
| U5 | Ulei de terebentină | Se obţine prin distilarea răşinilor unor specii de prin. Se foloseşte ca solvent la realizarea decorurilor ceramice |
| U6 | Ulei de imprimare | Material adăugat colorantului ceramic pudră pentru a realiza o pastă de culoare cu care se realizează decalcomaniile prin sitografiere; acest ulei trbuie să se descompună uniform la ardere, fără fierberea decorului şi să nu lase cenuşă care să schimbe nuanţa culorii ex.:ulei Siegle 574 |
| U7 | Umflare | Crşterea permanentă de volum datorită formării unei faze gazoase care se produce la arderea unor argile |
| U8 | Uniformitate | sin.omogenizat |
| U9 | Uscare | Eliberarea apei libere dintr-un material sau produs până la limita propusă. Se deosebesc: uscare artificială la care eliminarea apei se face cu surse artificiale de căldură sau ventilaţie. Există şi uscare cu microunde şi cu radiaţii infraroşii |
| U10 | Uscător cameră | Uscător în care produsele sânt aşezate şi lăsate până la uscare |
| U11 | Uscător tunel | Uscător orizontal în care produsele supuse uscării se deplasează pe vagenete operaţia de uscare fiind continuă |
| V1 | Vagonet | Cărucior cu platformă refractară care străbate cuptorul tunel pentru arderea produselor aşezate pe el |
| V2 | Valţ | Maşină sau instalaţie din una sau mai multe perechi de cilindrii grei, dispuşi paralel şi având retaţie inversă unul faţă de celălalt; folosit de ex.: la prepararea culorilor ceramice |
| V3 | valuri | Defect STAS 6748-81 |
| V4 | Vatră | Parte componentă a cuptoarelor |
| V5 | Vase de menaj din ceramică | Totalitatea produselor ca: doze, omletiere, vase pentru sarmale, etc. Utilizate în gospodării |
| V6 | vază | Articole ceramice realizate încă din antichtate ca obiecte de uz casnic şi accesorii la morminte, în zilele noastre sânt articole decorative realizate de obicei prin turnare |
| V7 | Verde | sin.crud |
| V8 | Ventilator | Aparat sau organ al unei maşini cu care se împrospătează aerul viciat într-un spaţiu închis prin deplasarea şi înlocuirea lui; cu care se produc curenţi de aer în uscătorii |
| V9 | Veselă | Totalitatea vaselor folosite la masă |
| V10 | Vernis | Soluţie formată din răşini natural sau sintetice şi dintr-un solvent care aplicată pe anumite obiecte formează la uscare un strat neted şi lucios cu rol ornamental sau protector |
| V11 | Veselă Wedgwood | Veselă de faianţă realizată în Anglia de către W. din argilă plastică, caolin, cuarţ, gips, baritină |
| V12 | Verificare caracteristică | Este operaţia de control interfazic şi final |
| V13 | Vibrosite | Utilaj pentru sortarea materialelor ceramice prin vibraţie |
| V14 | Vâscozitate | Însuşirea unui fluid de a fi vâscos, de a opune rezistenţă la curgere |
| V15 | Vâscozimetru | Aparat cu care se măsoarevâscozitatea fluidelor; există mai multe tipuri: vâscozimetru cu tensionare pentru barbotine, vâscozimetru cu jgheaburi pentru studiul curgerii glazurilor |
| V16 | Vitrifianţi | Substanţe care ajută la transformarea unui silicat sau unui amestec de silicaţi într-o masă amorfă sticloasă printr-o operaţie de topire urmată de solidificare. Ex.:boraţi, borax, P2O5, Al2O3, etc. |
| V17 | Vitrificare | Proces technic care are loc la arderea produselor ceramice şi constă în aparaţia unei proprietăţii însemnate de fază sticloasă, astfel încât porozitatea produsului scade aproape la zero |
| V18 | Vitros | În sens larg sticlos, în sens restrâns un material ceramic care are absorbţia apei mai mică de 0,5% |
| V19 | Vitroceramică | Este un material microcristalin care se obţine prin cristalizarea dirijată a anumitor sticle; se realizează din el şi obiecte de menaj; denumiri comerciale: sital în fosta URSS şi Pyroceram în SUA |
| V20 | Vitrus China | Este un semiporţelan provenind din SUA, are absorbţia apei mai mică de 1%, spărtura albă, faţă de faianţă are o cantitate mai mare de fondant, ciobul vitrifiat, se arde la 1250-1300 0C |
| V21 | Volastonit | Metasilicat de calciu CaO. SiO2 are nuanţe albe, cenuşii roşii, are acţiune fondantă puternică, măraşte rezistenţa mecanică a maselor |
| V22 | Volum aparent | Volumul total al unui produs inclusiv porii închişi şi deschişi |
| V23 | Volum real | Volumul părţii solide al unui produs exclusiv porii |
| V24 | Volumometru | Aparat pentru determinarea volumului aparent al unui corp |
| V25 | Volumetrie | Ansamblul metodelor de determinare cantitativă a unei substanţe prin măsurarea volumului unei soluţii reactiv, de exact cunoscut, care reacţionează cu substanţa de analizat |
| V26 | Vacuumpresă | sin.presă vacuum |
| V27 | Viteza de răcire | Este un parametru care influenţează calitatea produselor arse |
| V28 | Vitrus | Masă ceramică cu ciob compact, cu textură fină, care poate fi acoperită cu glazură transparentă, incoloră, colorată, albă sau opacă. Articolele pot fi decorate sub sau peste glazură, nedecorate. Porozitate maximă 3% |
| Z1 | Zdrobitor cu valţuri | Instalaţie folosită pentru sfărâmarea argilei. Este compus din două valţuri care se rotesc cu viteză diferită sau egală. Argila trece printru valţuri, a căror suprafaţă poate fi netedă, canelată sau dinţată |
| Z2 | Zgârietură | Defect STAS 6748-81 |
| Z4 | Zircon | Ortosilicat de zirconiu ZrO2. SiO2 |
| Z5 | Zona de ardere | O porţiune din cuptorul ceramic |